LEGĂTURILE (1) – ”DACĂ M-AȘ ASCULTA, M-AȘ ÎNȚELEGE”

”Legăturile noastre cu ceilalţi se formează pe un fond interior de dorinţe, goluri, temeri, nevoi şi aşteptări.

O legătură poate fi nefericită, reuşită sau nereuşită, pe cale de destrămare.

Şi totuşi, o legătură aparent ruptă nu dispare definitiv. Adoarme, se sedimentează şi rămâne în memoria sau în inconştientul celor pe care i-a marcat. Tocmai acest mecanism al transpunerii în noi a ceea ce are mai bun celălalt va da naştere atâtor noi puncte de plecare şi de sprijin în aventura vieţii.

Legătura se prezintă ca o terţă entitate între două sau mai multe persoane. Fiecare întreţine şi dezvoltă un aspect al relaţiei. Această legătură poartă diferite nume: iubirea noastră, prietenia noastră, relaţia noastră, ataşamentul dintre noi, grupul nostru…

Daca m-as asculta, m-as întelege Paint

Să luăm ca exemplu relaţia conjugală: remarcăm că toate discuţiile în jurul unei relaţii de cuplu provin din dificultatea de a trece de la unul (starea de uniune perfectă-fuziune) la doi (o separare în cadrul aceluiaşi noi), apoi la trei (ea + el + relaţia care îi uneşte).

Un eu + un eu nu fac doar doi, ci chiar trei., devenind uneori noi.

Prin noi nu înţelegem o fuziune, ci mai degrabă expresia unui ansamblu diferenţiat, format din cei doi eu implicaţi în relaţie şi reuniţi printr-o legătură.

Acest ansamblu, fie el ficţiune, metaforă sau materie vibrantă şi misterioasă, face obiectul unei exprimări ca o fiinţă de sine stătătoare, o entitate materializată.
„Iubirea noastră s-a transformat.”
„Relaţia noastră era menită să dureze sute de ani.”
„Relaţia noastră era preţioasă, ar fi meritat să o menajăm, să facem din ea o prioritate. Dar tu ai neglijat-o, îndepărtându-te.”
„Iubirea noastră era cu totul specială. Puţine femei au fost atât de iubite ca mine.”

Uneori, relaţia înglobează şi macină individul. Am întâlnit fiinţe complet înrobite nu de celălalt, ci de relaţia în sine, care devenise obiectul atâtor griji, preocupări, ritualuri şi menajamente complexe.

„Unitatea familiei este mai importantă decât interesele individuale ale fiecărui membru în parte. Reuniunile de Crăciun sunt o povară pentru toată lumea, dar dacă nu se ţin în fiecare an, se pierde spiritul de familie.” In acest caz, se pare că buna funcţionare a sistemului are prioritate în faţa nevoilor şi a dorinţelor fiecărei persoane în parte.

„Aici nu este vorba de ce îmi doresc eu sau de ce îţi doreşti tu, trebuie cu orice preţ să fim un cuplu reuşit.”

Jacques Salome, ”Dacă m-aș asculta, m-aș înțelege” (găsești cartea aici)

 

Cititul e delicios! Citești conștient?

Laura – Brokerul de Carte

Acest articol a fost publicat în Igiena relationala - J.Salome. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.