Focus – Anatomia atentiei. Principii de baza

Focus

„In adolescenta, capatasem obisnuinta sa ascult cvartetele de coarde ale lui Bela Bartok – al carui nume ma amuza din pricina sonoritatii caraghioase, dar de care ma bucuram din plin – in timp ce imi pregateam temele pentru acasa. Deconectarea de la acele linii melodice ma ajuta sa ma concentrez, sa spunem, la formula chimica a hidroxidului de amoniu. Multi ani mai tarziu, cand aveam sa ma pomenesc ca scriu articole sub presiunea unor termene-limita pentru New York Times, mi-am amintit de cele dintai antrenamente pe care le facea mintea mea ca sa pot ignora armoniile lui Bartok. Cat am lucrat la Times, munceam ca jurnalist la redactia de stiinta, care la acea vreme ocupa o hruba de dimensiunile unei sali de clasa in care erau inghesuite birouri pentru mai mult de doisprezece ziaristi angajati ai redactiei de stiinta si alti sase redactori.

Eram acompaniat de aceleasi sunete in surdina in stilul Bartok si aceeasi senzatie usor amuzanta de agreabila sonoritate caraghioasa. S-ar fi putut la fel de bine ca in preajma sa fie trei sau patru persoane stand de vorba pe indelete; era posibil sa surprinzi cate un crampei de conversatie telefonica – sau mai multe –  in timp ce reporterii luau interviuri in direct; sau sa-i auzi pe redactori rastindu-se la cate unul dintre noi, din capatul opus al incaperii, ca sa-l intrebe cand naiba avea sa fie gata articolul de care el avea nevoie. Rareori se intampla, sau poate niciodata, sa fie liniste.

Si totusi, noi, autorii de texte stiintifice, eu insumi numarandu-ma printre ei, obisnuiam sa ne predam la timp articolul bun-de-tipar. Nimeni nu zisese vreodata in gura mare „Va rog mult sa faceti cu totii liniste, astfel incat sa ne putem concentra”. Fiecare dintre noi nu facea altceva decat sa isi intensifice puterea de concentrare, facand abstractie de vacarmul din jur.

Acea putere de concentrare in toiul zarvei de nedescris indica prezenta atentiei selective, capacitatea neuronala de a orienta atentia exact asupra tintei, in timp ce ignori o mare bulversanta de stimuli ce iti asalteaza mintea, fiecare dintre ei fiind in sine motorul unei potentiale concentrari de atentie.

Exista doua tipuri principale de factori de distragere a atentiei: senzoriali si emotionali.

Factorii senzoriali de distragere a atentiei sunt unii simpli: in timp ce citesti aceste cuvinte, ignori marginile albe care inconjoara acest text scris pe foaia de hartie. 

Mai descurajanta este cea de-a doua varietate de ispite: semnalele cu incarcatura emotionala. Daca s-ar putea sa ti se para usor sa te concentrezi la un anumit e-mail in zarva asurzitoare din cafeneaua din colt, dar ai auzi ca din intamplare cum cineva iti pronunta numele, este aproape imposibil sa faci abstractie de vocea care a scos aceste cuvinte – atentia ta intra in stare de alerta in mod automat pentru ca tu sa auzi ce se spune despre tine. Lasa-l naibii de e-mail!

Cea mai mare provocare chiar si pentru pesoanele cele mai pricepute la concentrarea atentiei vine din partea degringoladei emotionale din viata noastra, de pilda o ruptura recenta a unei relatii stranse, care continua sa bantuie in gandurile noastre asemenea unui musafir nepoftit. Astfel de ganduri ne intra in minte fara sa bata la usa dintr-un simplu motiv: ca sa ne faca sa ne gandim cu luare aminte la ce trebuie sa facem cu lucrul care ne framanta.

Linia de demarcatie dintre ganditul inutil si reflectia eficienta consta in a vedea daca putem sau nu sa venim cu o solutie tentanta sau o intuitie spontana si, dupa aceea, sa putem sa lasam acele ganduri tulburatoare sa plece – sau daca, dimpotriva, doar continuam sa ne invartim in mod obsedant in acelasi cerc vicios al grijilor nesfarsite.

Cu cat puterea noastra de concentrare ajunge sa fie si mai perturbata, cu atat mai rau ne merge. 

Abilitatea de a-ti pastra aceeasi concentrare a atentiei asupra unei tinte si de a ignora orice altceva se petrece in jur opereaza in regiunile prefrontale ale creierului. O retea neuronala specializata, localizata in aceasta regiune a creierului, intareste rezistenta semnalelor pe care le receptionam si asupra carora vrem sa ne concentram (e-mai-lul acela) si le descurajeaza pe acelea pe care am ales sa le ignoram (persoanele care au chef de vorba si fac conversatie la masa alaturata).

Intrucat focalizarea ne cere sa facem abstractie de factorii emotionali care ne distrag atentia, reteaua noastra neuronala responsabila pentru atentia selectiva include acest aspect pentru a inhiba emotia.

Pe scurt, persoanele cele mai capabile sa-si concentreze cu succes atentia sunt relativ imune la turbulenta emotionala, mai capabile sa ramana imperturbabile intr-o criza si sa mearga mai departe, calibrandu-se pentru a atinge echilibrul, in ciuda valurilor emotionale cu care toti  ne confruntam in viata.

Incapacitatea de a renunta la un punct de focalizare si de a ne indrepta atentia spre altele in continuare, de exemplu, lasa mintea captiva in aceleasi cercuri repetitive de anxietate cronica. Impinsa la extrem, aceasta stare inseamna sa te lasi  coplesit de sentimentul de zadarnicie, inutilitate, si sa-ti plangi singur de mila, lasandu-te prada depresiei; sau sa intri in panica si sa dramatizezi lucrurile in mijlocul unor tulburari de anxietate. 

Puterea de a ne dezangaja atentia de la un lucru si de a o indrepta spre un altul este esentiala pentru atingerea starii de bine.

Richard Davidson, cercetator in neurostiinte la University of Wisconsin, considera focalizarea atentiei drept una dintre cele cateva abilitati esentiale in viata, fiecare dintre ele avand corespondentul intr-un sistem neuronal separat, care ne ghideaza sa traversam turbulenta cu care se confrunta viata noastra interioara, relatiile si toate provocarile de pe parcursul existentei noastre.”

„Focus” – Daniel Goleman

„Focus” este o carte intreaga numai despre atentie, modul de functionare al atentiei si beneficiile antrenarii acesteia la nivel individual. 266 de pagini, mai exact. O lucrare destinata doar celor preocupati de legatura dintre starea de bine si capacitatea de concentrare personala.

Cititul e delicios! Citesti?

Laura – Brokerul de carte

Acest articol a fost publicat în Inteligenta - Daniel Goleman. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.