Isteric(ul)

formele-fundamentale-ale-angoasei-studiu-de-psihologie-abisala_1_fullsize„Odinioara isteria era atribuita in exclusivitate femeilor, ceea ce se vede chiar in numele ei: isteria vine din cuvantul grec hystera=uter.

Cand viata femeii din cultura noastra era limitata aproape exclusiv la conditia de sotie, gospodina, mama, sensul vietii ei si rolul pe care societatea il astepta de la ea se aflau in familie, in contrast cu barbatul caruia i se deschid posibilitati mult mai bogate de autorealizare. Astfel, relatia parteneriala a dobandit pentru femeie o cu totul alta valoare de baza decat pentru barbat.

In acelasi timp, rolul social al barbatului era privilegiat, in mai multe privinte; ceea ce era masculin se bucura de mai multa apreciere generala, iar performanta femeii era mai putin valorizata si mai putin platita; femeia era mentinuta in dependenta juridica si economica.

Defavorizata peste tot, cu posibilitati de dezvoltare limitate la camin si familie, era impinsa mai mult sa implineasca dorintele de imagine si asteptarile barbatilor si societatii,  fiind supusa prejudecatilor colective. (cartea aici)

Atunci isteria a devenit singura arma a femeii pentru a-si satisface dorintele si pretentiile, sa razbata impotriva preaputernicei lumi a barbatilor si, in acelasi timp, pentru a se razbuna pe ea.

Comportamentul isteric este atat de irational, de ilogic, de nepatruns si de ininteligibil, incat impotriva lui barbatul, cu mijloacele sale irationale si logice, ramane neputincios.

Ce era in reactiile femeilor intentie, ce era boala, ce era lipsa de vointa, ce era incapacitate?

Scenele dramatice, simptomele corporale, izbucnirile de disperare pana la amenintari cu sinuciderea erau pentru barbat tot atatea mistere, in fata carora el esua destul de des, daca nu voia sa „imblanzeasca indaratnicia”, cu biciul lui Nietzsche, distrugand insa astfel un parteneriat. (cartea aici)

In spatele acestui hybris al barbatului, in spatele pretentiei sale de putere si posesiune se afla insa, aparata si ascunsa cu precautie, profunda sa teama de femeie, de „cealalta parte” a vietii, simtita cu atat mai periculoasa si mai amenintatoare cu cat masculinitatea era mai unilateral aparata si mai exagerat evaluata.

Cu geniul specific inconstientului, femeia a gasit contraponderea pentru „superioritatea” barbatului, sub forma isteriei, care era in acelasi timp autoaparare si razbunare.

Nu este deloc intamplator ca, odata cu apusul treptat al patriarhatului, asa-zisa isterie clasica a devenit mai rara; o femeie recunoscuta ca un egal al barbatilor ale carei posibilitati de dezvoltare nu mai sunt reprimate, nu mai are nevoie de ea.

Iata ce putem invata despre geneza isteriei: reprimarea, devalorizarea, lipsa de libertate, constrangerile si insensibilitatea partenerului, ale societatii dau nastere comportamentului isteric, ca o reactie de impotrivire, independent de sex.

 „Formele fundamentale ale angoasei”, Fritz Riemann – „Personalitatile isterice” –comanda cartea aici

Cititul e delicios!

Laura – Brokerul de carte

formele-fundamentale-ale-angoasei-studiu-de-psihologie-abisala_1_fullsize

 

Acest articol a fost publicat în Psihologie practica. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.