Paradigma „Te vad pe tine” (Ubuntu)

A treia cale - poza„In 1964, militantul pentru libertate Nelson Mandela a primit sentinta de 27 de ani in Africa de Sud, la inchisoarea din Robben Island. Tanarul avocat se revoltase impotriva sistemului apartheid care ii oprima pe africanii negri, asemenea lui.

„O mie de desconsiderari, o mie de insulte si o mie de clipe uitate au nascut in mine ura, spiritul de revolta, dorinta de a lupta impotriva sistemului care mi-a intemnitat poporul”, va declara el. Dar treptat, Mandela s-a schimbat. La cativa ani dupa ce a fost eliberat din inchisoare, l-am vizitat personal. L-am intrebat: „Cat a durat pana ai putut trece peste aversiunea fata de gardieni, fata de cei care te-au torturat si te-au tratat atat de nedemn?”

Mi-a raspuns: „A durat aproape 4 ani.” 

L-am intrebat ce l-a determinat sa se schimbe si mi-a raspuns: „Vorbeau despre relatiile dintre ei, despre familii, si mi-am dat seama ca si ei erau victime ale sistemului apartheid.

Un gardian pe nume Christo Brand descrie povestea din punctul sau de vedere: „Cand mi-am inceput serviciul la Robben Island, mi s-a spus ca barbatii pe care ii pazeam nu erau cu nimic mai presus de animale. Unii dintre gardieni ii urau pe prizonieri si erau foarte duri.

Cand am inceput sa lucrez in inchisoare, Nelson Mandela avea deja 60 de ani. Era un om cu picioarele pe pamant si foarte binecrescut. M-a tratat cu respect si am invatat, la randul meu, sa-l respect tot mai mult. Dupa un timp, ne-am imprietenit, chiar daca era prizonier.

Aceasta prietenie i-a schimbat viata lui Christo. A inceput sa ii faca lui Mandela anumite favoruri, fura paine pentru el si ii aducea mesaje. Ba chiar a incalcat regulile pentru a-i permite lui Mandela sa isi cunoasca si sa isi tina in brate nepotul. 

„I-a scris sotiei mele, spunandu-i ca trebuie sa imi continui studiile. Desi era prizonier, incuraja un gardian sa isi termine studiile.”  

Mandela s-a atasat de fiul cel mic al lui Christo , Riaan, care avea voie sa il viziteze si care l-a iubit ca pe un bunic. Cativa ani mai tarziu, cand Mandela a devenit presedinte al Africii de Sud, i-a oferit o bursa lui Riaan prin fondurile sale pentru educatie.

Atat pentru Mandela, cat si pentru Christo, relatia dintre ei s-a modificat de la „Eu-Ceva” la „Eu-Tu”. Tanarul care ii considera pe negri ca fiind animale a ajuns sa tina la batranul prizonier si sa se opuna sistemului apartheid. Batranul care ii considera pe albi inamicii lui s-a atasat de tanarul paznic. A fost doar o parte din ceea ce Mandela numeste „lungul drum spre libertate”, al eliberarii de prejudecati.

Mandela scrie : „In timpul acelor ani lungi si singuratici, dorinta mea pentru libertatea propriului popor a devenit o dorinta pentru libertatea tuturor oamenilor, albi si negri.

M-am convins cu adevarat ca opresorii trebuia sa fie eliberati, la fel ca cei oprimati. Opresorii si oprimatii sunt jefuiti de propria umanitate. 

Datorita acestui mod de a privi lumea, oamenii au spus despre Mandela ca are Ubuntu. 

Aceste transformari au loc atunci cand relatiile dintre oameni devin cu adevarat personale. Mandela si Christo au ajuns sa se perceapa ca persoane, nu ca reprezentanti ai opozitiei, pe care o urau. Aceasta este puterea paradigmei „Te vad pe tine”.

Cand imbratisez paradigma „Te vad pe tine”, respectul meu pentru tine este autentic, nu fals. Te vad pe tine, nu partea ta de conflict. Stiu ca povestea ta este bogata, complexa si plina de lucruri care-mi inspira evlavie.

 In cadrul paradigmei „Te vad pe tine”, noi doi impreuna suntem puternici intr-un mod unic, deoarece fortele noastre se completeaza reciproc. Putem gasi a treia cale impreuna.

In paradigma „Te vad pe tine”, eu am Ubuntu. Am un cerc larg de empatie. Daca te vad cu adevarat, sunt dispus sa te inteleg sa simt ce simti si tu, iar astfel sa micsorez conflictul si sa maresc sinergia dintre noi.  

Prin comparatie, daca te afli in afara cercului meu empatic, nu pot sa simt ce simti tu sau sa vad ce vezi tu, niciunul dintre noi nu poate fi la fel de puternic, inspirat sau inovativ cum am putea fi impreuna.

Va sfatuiesc sa luati in serios aceasta paradigma in viata d-stra personala.

Ganditi-va la un om -un coleg, un prieten, un membru al familiei – care are nevoie sa fie vazut. Stiti la ce ma refer. Are vreun motiv sa creada ca il subevaluati, ca il ignorati sau ca ii aratati un respect fals? Il vorbiti pe la spate? Il vedeti ca pe un simbol sau ca pe un om adevarat, cu forte si slabiciuni, cu particularitati si contradictii, cu daruri uimitoare si cu ingrozitoare puncte oarbe – la fel ca d-stra?”

„A treia cale”, Stephen Covey – (comanda cartea)

Prima paradigma „Ma vad pe mine” si conceptul „Ubuntu” vor fi subiectul altor postari.

Mi-a placut in mod special aceasta paradigma pentru ca are  puterea sa umanizeze raporturile de comunicare, indiferent cat sunt de puternice conflictele partilor implicate.

Ar fi o singura problema: mastile. Purtam cu totii masti care sunt o reala piedica in utilizarea cu succes a paradigmei. 

Sa incepem prin a nu mai vorbi pe la spate persoanele care sunt in afara cercului personal de empatie. Un mic pas catre a treia cale.

Cititul e delicios!

Laura -Brokerul de carte

Reclame
Acest articol a fost publicat în Leadership -Stephen Covey. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.